Pages

Sunday, October 25, 2009

Trei Culori: Albastru, Alb, Roşu

Trilogia polonezului Kieslowski este bazată pe idealurile revoluţiei franceze, Libertate, Egalitate, Fraternitate. Trei filme europene minunate.

Albastru (1993) O femeie trebuie să-şi pună în ordine viaţa când soţul şi fiica îi mor într-un accident de maşină. Ea se izolează de cunoştiinţele sale şi încearcă să uite de vechea ei viaţă, dar aceasta nu se lasă uşor uitată. Filmul este o anti-tragedie (are elementele acesteia, dar se desprinde de gen) şi demonstrează că libertatea nu e întotdeauna ceva bun, şi că avem nevoie de lucruri care să ne lege de viaţă. Juliette Binoche în rolul principal dă dovadă de o actorie de o intensitate la care învăţăceii şcolii americane pot doar visa.

Alb (1994) Un polonez e divorţat de soţia sa franţuzoaică şi lăsat pe stradă fără bani, acte sau prea multe cunoştiinţe de franceză. Îndurerat el se întoarce acasă, şi profitând de o Polonie post-comunistă (care pare destul de cunoscută românilor) se îmbogăţeşte prin diverse afaceri. Dar oricât de puternic ajunge el nu poate uita de femeia care l-a părăsit fără să clipească. O anti-comedie care arată că egalitatea poate consta şi în durerea pe care o provocăm şi ne este provocată.

Roşu (1994) Ultimul film a lui Kieslowski este şi cel mai încărcat filozofic din cele trei. O frumoasă tânără fotomodel îşi împarte viaţa între iubitul ei gelos care e întotdeauna plecat în altă ţară, muncă, un câine nou găsit, bărbaţii care o vor şi un bătrân judecător ursuz care îşi spionează vecinii, pentru a trage diverse concluzii morale. Un film despre destin şi haos, cinism şi prietenie, izolare şi comunicare. Filmul este o anti-romanţă şi prezintă fraternitatea mai multor destine ce nu par a avea nimic în comun dar totuşi sunt legate prin fire nevăzute.

1 comment:

  1. Bun, le-ai vazut! Si se pare ca ti-au si placut, gresesc? Nu uita de Dekalog ;)

    ReplyDelete